Sfânta Treime este compusă din Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, la care se închină toți credincioșii ortodocși, fiind temeiul și baza spiritualității creștine. Potrivit Bisericii Ortodoxe, Sfânta Treime înseamnă trei persoane (ipostasuri) care împart aceeași natură spirituală. Acesta este modul prin care Dumnezeu ni S-a arătat, iar toate cele trei Persoane sunt comune una cu celelalte. Practic, Ele sunt de aceeași esență și eterne.
În România, credincioșii au în case multe icoane cu Sf. Treime, fiind o sărbătoare importantă în calendarul ortodox. Totodată, credința în Sfânta Treime delimitează credința în Dumnezeu de alte doctrine și concepții. Doar învățătura ortodoxă ne arată că Dumnezeu lucrează mântuirea în omul care vine de la Iisus Hristos.
Ce reprezintă icoana Sfintei Treimi
Icoana Sfintei Treimi reprezintă scena biblică a apariției celor trei Persoane în fața strămoșului Avraam lângă stejarul din Mamvri. Icoana cu Sfânta Treime este descrisă ca fiind un eveniment istoric concret, în care se înfățișează prima arătare a lui Dumnezeu Treimic omului și semnifică începutul făgăduinței mântuirii.
Concret, Preasfânta Treime unește începutul Bisericii Vechiului Testament cu întemeierea Bisericii Noului Testament. Apariția Persoanelor Sfintei Treimi sunt strâns legate de cuvintele „Dumnezeu i-a apărut lui Avraam la stejarul din Mamvri”, din Cartea a cincea din Demonstratio Evangelica a lui Eusebiu din Cezareea. De asemenea, găsim reprezentarea Sfintei Treimei încă din vremuri străvechi la locul real unde cele trei Persoane i-au apărut lui Avraam.
Persoanele Sfintei Treimi au fost reprezentate, timp de mai multe secole, sub forma unor îngeri fiindcă era singura reprezentare admisă. În Biserica Ortodoxă se reprezintă Dumnezeu – Tatăl ca bătrân, cu Fiul Său – Hristos – în poală și Sfântul Duh ca un porumbel între ei. Sfânta Treime este o reprezentare a Trinității pentru că încearcă să înfățișeze cele trei Persoane divine.
Așadar, Icoana cu Sfânta Treime își are originea din Bizanț. Cea mai veche reprezentare a icoanei Sfintei Treimi ne este cunoscută sub forma unei ilustrații a scrierilor Sfântului Ioan Scărarul dintr-un manuscris grecesc de la începutul secolului al XI-lea.
Icoana Sfintei Treimi este pictată de Andrei Rubliov și se încadrează în învățătura Bisericii atât în conținut, cât și în expresia ei artistică. Icoana, reprezentând Sfânta Treime, se deosebește de altele prin structura compozițională de bază – un cerc. Acesta îmbrățișează toate cele trei figuri ale Sfintei Treimi, depășind foarte puțin conturile lor. Compoziția Sf. Treimi există de mult timp în panaghii sau icoane rotunde mici și pe fundul vaselor sfinte, unde compoziția era dictată de forma obiectului și de lipsa de spațiu, nu de concepția dogmatică.
De asemenea, în Vechiul Testament se găsesc mărturii despre cele trei Persoane ale Dumnezeirii. Dumnezeu a spus: „Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră”, iar înainte de alungarea primilor oameni din Rai, a spus: „Iată că Adam s-a făcut ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul”. La stejarul din Mamvri, Preasfânta Treime S-a arătat sub chipul a trei Îngeri lui Avraam (Facere 18), iar în cântarea întreită a îngerilor din jurul Tronului dumnezeiesc, din vedenia lui Isaia se zice: „Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot”, adică cuvântul „Sfânt” se repetă de trei ori.
Sărbătoarea Sfintei Treimi – Tradiții și Superstiții
Sfânta Treime se sărbătorește, de obicei, în iunie, în a doua zi de Rusalii, care mai este cunoscută și ca Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea. Tradițiile și obiceiurile de Sărbătoarea Sfintei Treimi se sărbătoresc în toate regiunile țării. Spre exemplu, în Moldova și Transilvania Rusaliile țin trei zile, în Muntenia și Oltenia șapte zile, iar în Banat opt zile.
De Sfânta Treime, oamenii de la sate obișnuiesc să meargă la biserică și să împartă celor sărmani bucate. De asemenea, în unele zone creștinii poartă la sân frunze de nuc, leuștean sau usturoi pentru ca ielele să nu îi pocească. Credincioșii se duc la preotul din sat pentru a-i cere să sfințească pământurile ca să fie roditoare și ferite de spiritele rele.
În satele din Transilvania se practică un obicei numit „Împănatul boului” sau „Înstruțatul boului”. Sătenii împodobesc un bou cu flori ca să-l sfinţească, iar apoi îl eliberează. Scopul ceremoniei este de a aduce noroc și în prosperitate oamenilor și gospodăriilor.
În Maramureș mai există obiceiul numit „udatul nevestelor”. De Sfânta Treime, tinerele neveste dansează în mijlocul sătenilor, iar apoi sunt duse la râu pentru a fi udate. Practic, fetele sunt doar udate pe picioare. În trecut erau cu totul aruncate în apă. Tradiția de Sfânta Treime spune că, în acest fel, soțiile vor fi veșnic tinere și vor avea copii sănătoşi.
Alte obiceiuri de sărbătoarea Sfintei Treimi mai sunt: pământul nu se lucrează fiindcă ielele îi pot pedepsi pe cei vrednici, nu se intră în vie pentru că oamenii se pot întâlni cu spiritele rele și nu ai voie să te cerți.
Surse: crestinortodox.ro, basilica.ro, doxologia.ro, orthodoxwiki.ro, traditii-superstitii.ro
